| 6. Zion Gate. Poarta Sionului |
Poarta Sionului sau Poarta lui David spre capatul de vest al zidului sudic, are deasupra o inscripţie care atesta ca a fost construita în anul 1541 de Soliman. Gaurile provocate de obuze si gloante care se vad in zidurile portii amintesc de luptele crancene care au avut loc în aceasta zona în 1948.
|
 |
| | POARTA SIONULUI
|
|
| |
 |
| | Amprenta vesniciei
|
| 7. Jaffa Gate |
De secole, Orasul vechi al Ierusalimului, construit din piatra masiva cu turnuri ornamentale la fiecare colt a adapostit 4 cartiere importante: Cartierul Evreilor, Cartierul Crestinilor, Cartierul Musulmanilor si al Armenilor. Astazi aceste patru comunitati etnice si religioase promoveaza impreuna culturi diferite cu acelasi patrimoniu. Sunt 8 porti care strabat zidurile orasului iar cel mai important trafic se desfasoara prin Poarta Jaffa. |
 |
| | POARTA JAFFA
|
| „De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea! |
„De te voi uita, Ierusalime, uitata sa fie dreapta mea!
Sa se lipeasca limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine,
de nu voi pune înainte Ierusalimul, ca inceput al bucuriei mele...”
(Psalmi 136, 5-6)
|
 |
| |
|
| 8. New Gate. Poarta Noua |
Poarta acest nume pentru ca este relativ noua. La sfarsitul secolului trecut, cand pelerinajele francezilor in Tara Sfanta au luat amploare si cand s-a terminat constructia impunatoarei cladiri destinate gazduirii pelerinilor, Notre Dame de Jerusalem, la colţtul nord-vestic al zidului (1889), pentru a evita aglomeratia la Poarta Iafo, s-a deschis această noua poarta în imediata apropiere a cladirii amintite, incredintata initial de francezi calugarilor asumptionisti, in prezent fiind proprietatea Vaticanului.
|
 |
| | POARTA cea NOUA
|
| Zidurile exterioare ale Vechiului Oras al Ierusalimului |
| |
 |
| |
|
| In Orasul Sfant nu mergi, ci „urci“ spiritual. |
| |
 |
| |
|
| Turnul lui David |
Lângă Poarta Iafo se înalţă Citadela, un ansamblu impunător de construcţii neregulate străjuite de turnuri înalte, dintre care cel dinspre nord-est poartă numele de turnul lui David. Pe vremea lui Isus, pe acest loc se aflau cele trei turnuri impunătoare pe care Irod cel Mare le construise în anul 24 î.C. pentru apărarea palatului. Irod a dedicat cele trei turnuri la cele trei persoane pe care le iubea: lui Ipic, prietenul său care a murit luptând pentru el, lui Fasael, fratele său, şi Miriamei, soţia sa din neamul haşmoneilor pe care el însuşi avea să o ucidă. |
 |
| |
|
|
Turnurile pe care Titus le-a crutat dupa ce a ocupat Ierusalimul la sfârsitul primei revolte a evreilor, au fost darâmate de armata lui Adrian în anul 135. Au ramas în schimb mase enorme din temelie. Pelerinii au fost impresionati de ruinele pe care le-au gasit si si-au imaginat ca aici fusese Turnul lui David, unde sfântul rege îsi scrisese psaltirea.
În anul 333, pelerinul din Bordeaux recunoaste aici muntele Sion unde David îsi avea palatul. Mai târziu, în secolul al VI-lea, anonimul din Piacenza nota în jurnalul sau de calatorie: „Am urcat în turnul lui David, unde el a compus psaltirea". Nu se stie precis de ce numele lui David a ramas legat de ruinele turnurilor lui Irod, de vreme ce cetatea pe vremea lui David nu se întindea cu siguranta pâna în acest loc. Ruinele au servit în epoca bizantina eremitilor crestini ca loc de singuratate si de rugaciune.
Pe acest loc, cruciaţii au construit o fortăreaţă pe care au dărâmat-o musulmanii când au recucerit Ierusalimul. Actuala Citadelă este opera lui Soliman Magnificul din secolul al XVI-lea.
|
 |
| |
|
| Fereastra in zidul cetatii |
| |
 |
| |
|
