Page 1  2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   Next  >>>

Calator pe meleaguri natale - iunie 2010 Cetatea Alba Iulia - Portile cetatii Poarta a I-a Edificata la scurt timp dupa instaurarea dominatiei habsburgice in Transilvania, actuala cetate (1715-1738) este cea mai reprezentativa fortificatie bastionara de tip "Vauban" din tara noastra. Construita dupa planul arhitectului Giovanni Morando Visconti, sub conducerea generalului Stefan de Steinville, comandant al trupelor imperiale din principat, cetatea este alcatuita din sapte bastioane (Eugeniu de Savoia, Sf. Stefan, Trinitarilor, Sf. Mihai – demantelat partial – Sf. Carol, Sf. Elisabeta, Sf. Capistrano) si prezinta toate elementele de fortificare adaptate tehnicii militare a timpului: clesti, reveline, contragarda, sant, antesant si glacis, organizate pe principiul flancarii reciproce si al apararii la distanta. Intrarea se face prin sase porti, dintre care patru sunt decorate cu statui si reliefuri de catre o echipa de sculptori condusa de Johhan Konig. In totalitate cetatea se impune ca cel mai semnificativ ansamblu de plastica figurativa baroca din Transilvania.

Situata la extremitatea estica a ansamblului, poarta este cladita in forma unui arc de triumf prevazut cu trei deschideri. Deasupra arhitravei, incadrand stema Casei de Austria, se afla statuile lui Venus si Marte flancate, la randul lor, de reprezentarile a doua bombarde in pozitia de tragere. Fatadele sunt decorate cu reliefuri inspirate de mitologia antica: Eneea salvandu-si tatal, pe Anchise, din flacarile Troiei, si lupta lui Hercule cu Anteu la exterior, Perseu cu capul Meduzei si Hercule in lupta cu leul din Nemeea, la interior Se afla la baza cetatii si a fost construita din piatra cioplita sub forma unui arc de triumf cu trei intrari. In centrul portii se afla sculptata stema Austriei (vulturul bicefal cu sabia si sceptrul) încadrata de statuia zeului Marte si a zeitei Venus. Fatadele interioare sunt decorate cu basoreliefuri inspirate din mitologia antica, reprezentându-l pe eroul legendar Hercule în lupta cu leul din Nemeea si pe Perseu tinând în mâna capul taiat al Meduzei.

In centrul portii se afla sculptata stema Austriei (vulturul bicefal cu sabia si sceptrul) încadrata de statuile lui Venus si Marte flancate, la randul lor, de reprezentarile a doua bombarde in pozitia de tragere.

PE URMELE PASILOR MEI ................. Cand treci prin viata raman urmele pasilor tai in sufletele persoanelor pe care le intalnesti ... dar si trecerea lor nu ramane indiferenta si isi pune amprenta in sufletul tau.

Poarta a II-a Poarta a II-a a fost daramata în anul 1937, pentru a se permite accesul masinilor de mare tonaj in zona in care a fost construit Obeliscul lui Horea, Closca si Crisan. La vremea respectiva, Cetatea din Alba Iulia reprezenta un simbol al opresiunii austro-ungare asupra romanilor, lucru care justifica astfel de actiuni de distrugere a unor parti din acest ansamblu monumental. Cartile de istorie atesta faptul ca la construirea Cetatii, intre anii 1714 şi 1738, au muncit 10.000 de iobagi romani. Poarta a II-a a fost construita odată cu celelalte doua porti, Poarta a I-a si Poarta a III-a, intr-un singur ansamblu arhitectural, in timp ce Poarta a IV-a a fost construita după aproape 15 ani.

Poarta a III-a Cea mai importanta si mai impunatoare dintre portile cetatii, Poarta a III-a, care asigura intrarea în fortareata propriu-zisa. Monumentala, poarta principala de intrare in fort reprezinta cel mai important ansamblu sculptural al cetatii. Edificiul prismatic poarta un bogat decor figurativ, antropomorf, zoomorf si vegetal alcatuit din scene de lupta, arme, steaguri, trofee, blazoane, mascheron si care imbraca antablamente si cimpuri, subliniind prin relieful plat al redarilor, volumul trupurilor tensionate ale Atlantilor. Cele patru panouri principale infatisind: Investirea lui Eugeniu de Savoia comandant al ostirii, Zeita Victoria preda lui Eugeniu de Savoia macheta cetatii, la exterior, Sarja cavaleriei crestine si Atacul infanteriei imperiale asupra artileriei otomane, la interior sunt inspirate de ambianta politico-militara a epocii in care s-a construit cetatea. Spre est, poarta este incoronata de statuia ecvestra a imparatului Carol al VI-lea, în timpul caruia s-a construit cetatea. Ea este asezata în mijlocul curtinei formate de bastioanele Sf. Eugen si Sf. Capistrano, având 4 piloni si 8 pilastri care sustin boltile si arcadele celor trei intrari. Bogat ornamentata, ea este considerata ca reprezentativa pentru sculptura baroca din Transilvania. Soclul statuii este încadrat de imaginile unor prizonieri turci ce cad îngroziti sub copitele calului împaratului triumfator. Pe cornisa apare reprezentata stema Austriei vulturul bicefal având pe piept stema Transilvaniei. Basoreliefurile din stânga reprezinta alegoria întoarcerii generalului biruitor asupra turcilor primind macheta cetãtii Alba Iulia.

Statuia ecvestra a imparatului Carol al VI-lea

Celula lui Horea In soclul statuii lui Carol al VI-lea se afla o mica încapere în care a fost întemnitat la 2 ianuarie 1785 Horea, principalul conducator al marii rascoale din 1785-1786. In anul 1937 a fost asezata aici o placa care are urmatoarea incriptie: "Aici a suferit darz, neînduplecat, cu credinta tare in destinul neamului romanesc. 27 decembrie 1784-28 februarie 1785".

Fatada interioara a Portii a III-a

Page 1  2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   Next  >>>