|
Intrarea in biserica se face printr-un pridvor deschis cu arcade mari, sprijinite pe patru coloane cu capiteluri. In nisele laterale din pridvor sunt fixate patru placi de marmura cu inscriptii comemorative ce ne amintesc de patru evenimente importante:
1) Tiparirea Noului Testament de Mitropolitul Simeon Stefan la 1648;
2) Unirea de la 1600, infaptuita de Mihai Viteazul;
3) Martiriul lui Horea, Closca si Crisan;
4) Refacerea unitatii spirituale a romanilor. |
 |
| |
|
|
| Naosul, impunator prin inaltimea sa, este dominat de cupola centrala, sustinuta de patru stalpi octogonali placati in marmura, iar in exterior se inalta cele trei turle octogonale, luminate, de cate opt ferestre, cu acoperis in forma de bulb si cu cate o cruce metalica deasupra lui. Iconostasul, mobilierul, stranele au fost realizate din lemn de stejar, prezentand aceleasi motive decorative de inspiratie brancoveneasca. |
 |
| |
|
|
|
| Regele Ferdinand I |
| De o parte si de alta a intrarii apar portretele suveranilor Romaniei Mari - regele Ferdinand I Intregitorul si cu sotia sa, Maria - subliniind cu aceasta semnificatia istorica a edificiului. |
 |
| |
|
| Regina Maria |
| |
 |
| |
|
|
Pictura murala, de origine bizantina, a fost realizata in tehnica fresca de cunoscutul pictor Costin Petrescu si ucenicii sai, si se inscrie in spiritul iconografiei traditionale. In cupola centrala este pictat Iisus Pantocrator, pe bolta absidei altarului chipul Maicii Domnului si alte scene biblice, iar de o parte si alta a iconostasului sunt asezate icoanele mai recente ale fintilor ierarhi, Mitropolitii Sava Brancovici (1656-1683) si Ilie Orest (1640-1642), ale Cuviosilor Marturisitori Visarion Sarai, Sofronie de la Cioara si a Mucenicului Oprea Nicolae (canonizati in catedrala in anul 1955), care au sprijinit lupta romanilor din Transilvania pentru cucerirea drepturilor lor si-au luptat pentru ortodoxie in secolul al XVIII-lea.
|
 |
| |
|
|
| In pronaos au fost zugraviti Mihai Viteazul si sotia sa Stanca. |
 |
| |
|
|
|
|
Biserica este inconjurata de o incinta dreptunghiulara, cu doua pavilioane mari in partea de est si doua pavilioane in partea de vest, intre ultimele ridicandu-se clopotnita inalta de 58 de metri.
Intrarea in incinta se face dinspre vest pe sub turnul de clopotnita |
 |
| |
|
|
| Pavilioanele sunt legate intre ele prin galerii de acces, sustinute de coloane si arcade duble, unele cu capiteluri de inspiratie corintica, dar de influenta brancoveneasca. |
 |
| |
|
